De ce nu toate echipele sunt eficiente? Unele grupuri par să lucreze împreună fără prea mare efort, pe când în altele luptele și certurile par să fie normele de conviețuire. De unde această diferență? Ce face o echipă să fie eficientă, dar și mai important, cum pot angajații tăi să învețe să creeze astfel de echipe?
Să începem să examinăm aceste întrebări cu o scurtă discuție despre ce înseamnă o echipă eficientă și ce spun cercetările în privința aceasta. Vom identifica apoi un set de abilități care odată adoptate, vor conduce către caracteristicile unei munci eficiente în echipă.
Echipe eficiente
Ne referim aici la un grup de oameni care muncesc bine împreună pentru a crea rezultate remarcabile. Multe abordări se focalizează pe obiective și pe atingerea lor, dar și abilitățile interpersonale sunt importante pentru a ne asigura că echipa colaborează pentru a-și atinge rezultatele. Totuși, mulți lideri și multe companii se focalizează pe construirea de abilități și pe dezvoltarea de abilități specifice posturilor, nu pe comunicare și colaborare.
Există 5 disfuncții ale unei echipe: absența încrederii, frica de conflicte, lipsa de angajament, evitarea responsabilității și neatenția la rezultate.
Cercetări recente la Google arată o direcție similară, evidențiind faptul că ceea ce face diferența în echipele eficiente este modul în care oamenii interacționează. Să ai setul potrivit de norme comportamentale, face membri echipei să muncească mai bine împreună și să-și atingă scopurile, deoarece normele creează sentimentul de siguranță psihologică. Oamenii simt că pot să își asume riscuri interpersonale și să spună ce au în gând, fără frica de a se face de rușine sau de a fi respinși.
Care sunt normele identificate de cercetători? În primul rând, oamenii împart „scena” aproape în mod egal, astfel încât fiecare din echipă să contribuie, crescând inteligența colectivă. În al doilea rând, oamenii manifestă sensibilitate socială – intuiesc cum se simt ceilalți, bazându-se pe indicii nonverbale. Cu alte cuvinte, empatizează.
Abilitățile care contează
Mai jos se regăsesc abilitățile care îmbunătățesc eficiența echipei.
- Auto-conectarea
Conectarea cu sine este o abilitate fundamentală care te ajută să stai în prezent și să observi ce se întâmplă în tine când întâmpini o situație stresantă. Interacțiunile de la locul de muncă declanșează adesea un răspuns de tip luptă / fugi/ blocaj (fight / flight / freeze), atunci când oamenii interpretează aceste situații ca fiind periculoase. Experimentarea stresului limitează opțiunile de a răspunde într-un mod ce promovează colaborarea, pe când conectarea cu sinele ne dă o posibilitate mai mare de a ne conecta și cu ceilalți.
- Ascultarea
Una dintre abilitățile fundamentale care ajută la construirea siguranței psihologice între oameni este ascultarea. Mulți oameni cred că sunt deja ascultători destul de buni, dar aici ne referim la ascultarea care satisface dorințele vorbitorului, nu ale ascultătorului. Adică ascultăm ce nevoi încearcă să își împlinească acesta, ascultătorul repetând către vorbitor ceea ce a auzit și verificând dacă asta a fost ceea ce vorbitorul a vrut să transmită, și clarificând ce și-ar dori acesta de la interacțiune (un sfat, doar să fie ascultat etc.). Cu acest tip de ascultare – ascultarea empatică – oamenii știu că pot să fie vulnerabili în fața celorlalți.
- Cerințele și acordurile clare
Abilitatea de a formula cerințe și acorduri clare este menită să ne ajute să fim toți pe aceeași pagină, să susțină oamenii în a fi mai responsabili și să acorde mai multă atenție rezultatelor. În echipele în care aceste abilități lipsesc , cerințele pot fi vagi și deschise interpretărilor. Oamenii pot pleca de la o întâlnire fără o înțelegere clară asupra a cine face ce și până când.
- Să ai și conversații dificile
De fapt, sunt mai multe abilități implicate aici. Una importantă este aceea de a te pregăti pentru o conversație prin adresarea oricărei judecăți către alți oameni, către situație sau către tine. Alta este abilitatea de a avea conversații cu un nivel de prezență ce permite oamenilor să se asculte unii pe alții atunci când intervine tensiunea. În final, este abilitatea de a trage concluzii din conversații, în loc de a ne adânci în judecăți. Oamenii învață din ceea ce se întâmplă și reușesc să împlinească nevoile mai bine. Punând toate aceste abilități împreună, regăsim ciclul de învățare.
- Întreruperea
Oamenii sunt adesea învățați că este nepoliticos să întrerupă. De fapt, este mai nepoliticos să lași o persoană să continue, dacă nu mai putem fi atenți și prezenți. Într-o întâlnire, să știi cum să întrerupi pe cineva este o abilitate valoroasă, ce poate ține oamenii pe aceeași linie, să ajungă la un rezultat mai rapid și să fie mai coezivi. Nu este vorba de o întrerupere doar de dragul de a-ți impune punctul de vedere, este o întrerupere pentru a crește claritatea, pentru a face o cerință sau pentru a crea ceva mai bun pentru grupul ca întreg.
- Acordarea și primirea de feedback
Învățarea abilității de a da feedback, focalizându-ne pe calitatea conexiunii face mai probabil ca feedback-ul să fie perceput ca o contribuție de către receptor. Când această abilitate este prezentă, oamenii pot primi feedback – și dacă acesta conține judecății – într-un mod pozitiv.
- Exprimarea aprecierii
Exprimarea aprecierii sau a gratitudinii este o subdiviziune a acordării de feedback. Oricum, este util să le separăm, deoarece în unele companii, exprimarea aprecierii este un concept „extraterestru”. Atunci când oamenii se simt valorizați și recunoscuți, de obicei îți doresc să contribuie și mai mult. Construirea normei de exprimare a gratitudinii într-un grup, punând accent pe recunoașterea contribuției celorlalți și celebrarea atunci când lucrurile merg bine, generează creșterea respectului și a încrederii în echipă.
Acestea sunt exact acele abilități care produc echipe excelente, dar care sunt deseori trecute cu vederea.
De ce să ne focalizăm pe abilitățile interpersonale?
Atunci când oamenii au abilitățile descrise mai sus, se reduce riscul de interpretare eronată, iar când acest lucru se întâmplă, oamenii au abilitățile necesare să lucreze cu ele, fără să fie rănite sentimente. Conflictele negative și distructive sunt evitate, la fel și tendința de conflicte adânci, care pot submina relațiile și echipa.
Atunci când oamenii sunt în contact cu ei înșiși și cu nevoile pe care ar vrea să și le împlinească, este mai puțin probabil să spună lucruri care creează perturbări, și este mai probabil să spună lucruri care creează conexiune. Dacă oamenii nu sunt conectați cu ei înșiși, este dificil (dacă nu imposibil) să fie conectați cu alții, iar fără conexiune este dificil (dacă nu imposibil) să colaboreze eficient.
Atunci când angajații colaborează bine, inteligența lor colectivă este mai mare decât suma părților componente, generând o calitate mai bună a deciziilor și pierzând mai puțin timp și resurse. Colaborarea – și abilitățile care o hrănesc – permite tipului de creativitate și inovație care caracterizează cele mai de succes companii.
*Articolul integral se găsește la acest link!
Articol adaptat de Simona Mihăilă.