În urmă cu câțiva ani, mă găseam într-o frenezie de acumulare de informații. Citeam cărți (măcar două pe lună), eram abonat (și le și citeam) la nu știu câte „newslettere”, aveam câteva canale de YouTube cu „speakeri” care simțeam eu că rezonează cu mine, ascultam podcast după podcast de fiecare dată când eram la cumpărături sau în trafic, mergeam cam la orice eveniment sau curs era prin oraș (gratuit sau cu plată), ba chiar căutam evenimente internaționale. Aproape că nu conta subiectul, dar clar nu erau informații tehnice despre tehnologie, economie sau energie, ci în spectrul mai larg al „dezvoltării personale”.
Îmi plăcea energia în care eram. Aveam impresia că aflu și învăț atâtea, că am parte de experiențe deosebite care mă încărcau cu energie și amintiri frumoase, că întâlneam oameni ca și mine sau cel puțin, dacă erau diferiți, își doreau același lucru ca și mine. Să învețe, să se dezvolte, să crească, să se îmbunătățească, să fie cea mai bună versiune a lor …